Lap 6 - Duminica

Alarma ma trezeste la sase, prind rasaritul de cealalta parte a lacului. Micul dejun este delicios, mai tragem de timp si apoi conduc pana in Alleppey barca. Trimit mesaj proprietarului ca sa intreb in ce interval se situeaza de obicei bacsisurile pentru echipaj. Acostam, ma urc pasager pe un motor, si in zece minute sunt din nou in statia de autobuz.

Doi fulgi de nea asteapta si ei ceva, intreb in engleza daca merg spre Kochi, imi raspund ca da, ea e mica de statura si usor infumurata, el un lungan cu pantaloni largi de in. Cand se intoarce dupa bagaj i se vad chilotii verde-galben, izmenele ii sunt rupte in fund. Sunt francezi.


* * *


Dupa doua ore de transport, sunt in Cherai Beach Resort. Plaja din Cherai este cea mai printre cele mai tari din Kerala. Ma cazez, am rezervarea si plata facute deja de pe net.

Coliba e invelita in bambus, si are doi cocotieri: unul pe veranda, unul in baie, amandoi crescuti prin acoperis. Ce geometrie ciudata, sa aduca o casa imprejurul acestor doua ancore, dedesupt: apa. Asta pentru ca in Cherai Beach Resort majoritatea colibelor sunt construite pe piloti, cu podete unindu-le de potecile de caramida rosie.
Fac fotografii la fiecare colt de grinda, cuierul dintr-un nod de copac, lacatul de pe usa. Parca fiecare detaliu constructiv a fost pregatit pentru a fi imortalizat. Altfel, ridic cearsafurile, miros pernele, ating peretii impletiti. Baia e tot intr-un stil rustic, dusul e prins de tulpina palmierului, pe jos gresie, cu o deschizatura dreptunghiulara prin care poti vedea apa de sub podea: pesti cu nasul in forma de sabiuta alearga dupa paianjeni din aceia care merg pe apa.

Ma organizez rapid, o ora la plaja (nu e soare, doar valuri si un nisip mare, care nu iti ramane pe piele). Uit complet ca daca ai ochi bun si destul noroc, poti vedea in larg delfini. Singurul loc in India. Ma consolez cand intru in casuta, cu gandul ca pe asa valuri inalte delfinii oricum nu s-ar fi vazut: sau din contra, pur si simplu voi spune la toata lumea ce minunati si spectaculosi au fost!! La doua sunt planificat pentru o sedinta de masaj ayurvedic: cap, fata, gat si umeri. Intru sub dus sa dau jos sarea.

Sapunul este verde, miroase a plante si este ambalat in cutiute de carton cu sigla statiunii. Realizez ca apa de la dus se duce de fapt sub casa, prin niste despartituri din dusumea. Daca as da acum cu rautate drumul la un fir de pipi, pestii sabiuta isi vor pierde din transparenta.

Lacatul se inchide rotind cheia invers acelor de ceas.
Pentru “SPA” te pescuie un localnic cu o barca taraneasca, de pe pontonul taberei. Cred ca e doar un pretext (de efect, altfel), centrul e la niste sute de metri mai incolo pe malul lacului. Sedinta este relaxanta pana la toropeala, esti mereu la doar un pas distanta de a adormi. La final pun intrebarea prosteasca daca suntem cu casa pe apa, deoarece mi se parea ca masa de lemn se inclina usor intr-o parte si alta. Tipul zambeste si ma indrept rosind spre dus inainte sa ma intrebe si daca am luat ceva. Jur ca senzatia era acolo, am incheiat totusi rapid subiectul, considerand ca e din cauza celor 24 de ore petrecute pe barca in Alleppey.